Se dă dezlegare la… bunătate

Să fim buni, să ne gândim la semenii noștrii aflați în suferință, să aducem o rază de speranță... sunt lucrurie pe care le vom auzi, pe zi ce trece, din ce în ce mai des, la biserică, la TV, în ziare. Deopotrivă, politicieni sau partide, reporteri sau preoți, televiziuni sau ziare, oameni simpli, cu toții încep să se gândească la sufletul lor. Fără să neapărat să conștientizeze, toți aceștia simt că au rămas în urmă la capitolul bunătate și încearcă să recupereze cumva. E un fel de troc cu Cel-De-Sus. Adică eu mă fac bun, dau de pomană și mă împac cu vecinii, dar și Tu iartă-mi păcatele și… dă-mi noroc în viață.
Mă rog, la urma urmei, dă și bine să te vadă lumea că „acum în preajma sfintelor sărbători” ești bun și darnic. Altfel arată actele de caritate făcute… „acum în preajma sfintelor sărbători”, decât în restul anului. Parcă am avut nevoie de perioada asta să ne dăm drumul la bunătate.
Da, se apropie sărbătorile de Paști și parcă s-a dat dezlegare la bunătate. Deci… să fim buni, căci se uită lumea la noi! 🙂