CINE A MAI RAMAS IN ROMANIA

*Zugravul. Are o tigara în coltul gurii si chef de munca în coltul îndepartat al vietii. Tricoul rupt de pe el nu-si da nici o idee despre onorariul pe care îl va cere la capatul unei zile de spoit în lene, pe un perete care nu se poate opune sau fugi. Ideile lui sunt alea din reclama de la bere. Nevoile sunt cele naturale, si în multe dintre ele apare si un copac, exact ca în cazul cainilor. Viata lui e si ea o reclama: la societatea moderna, care a reusit cumva sa elimine selectia naturala. Acum 30 de mii de ani, zugravul ar fi fost ucis pe loc, dupa primul cerb desenat stramb în pestera, la Altamira.

*Baba urbana. Spre deosebire de sora ei de la sat, baba urbana a vazut multe si stie tot. Îsi uraste, în ordine, nora, vecina, vecinul, administratorul, cartierul, orasul. Paradoxal, îsi iubeste însa tara, chiar daca nu-I poate gasi alte calitati decat acelea cu care a ramas din cartea de româna, 1955. Baba urbana banuieate ca totul în jurul ei e facut s-o fure: administratia blocului, compania de gaze, strainul care tocmai a intrat în hol si se uita suspect la cutiile de scrisori. Asta nu-I face în nici un fel viata mai buna. Destinul babei e sa moara, iar ea accepta asta si nu se mai ocupa cu absolut nimic. La noi lipsesc cu desavarsire babele din America, alea care se duc voluntare la ONG-uri, sau alea din Franta, care merg la mitinguri, cand nu citesc literatura de stanga. Babele noastre doar voteaza, mananca mult, barfesc toata lumea si circula gratis cu RATB si CFR.

*Soferul manelist. E rapid, pentru ca nu poate fi nimic altceva, în afara de negustor de droguri sau combinator de terenuri. Cel mai bun lucru din viata lui e motorul, facut de un neamt cu mult mai destept, însa soferul nostru nu pare sa sesizeze ironia. Îi place sa împarta: pumni, muzica, opinii. Stie despre tine ca esti prost. Stie ca el e destept, iar viata, în felul asta, devine foarte simpla. D-aia soferul manelist e cel mai relaxat dintre românii care au ramas în tara. Cand te întrebi de ce Mazare a pus palmieri la Constanta, raspunsul e limpede pe sosea: pentru ca maimutele erau deja acolo. Si nici n-aveau dusmani naturali.

*Inginerul. A lucrat candva în cercetare. Revolutia l-a prins la planseta, desenand cladiri urate, cu speranta ca într-o buna zi va fi lasat sa fie genial. Cand a fost lasat, a continuat sa fie el însusi, cu program clar: Dimineata la 8 la serviciu, la 5 acasa, la 8 la a doua sticla de vin. Înauntrul lui sunt o multime de bagaje desfacute si lasate asa, în lipsa de o noua destinatie: literatura SF, poeti optzecisti, doua-trei iubiri, neaparat consumate la Costinesti, cu Radiovacanta undeva în surdina. Se misca greu printre ele si de-aia e deprimat. Spera sa vina vremuri mai bune, chiar si cand apar la orizont, el spera ca o sa-i bata la usa, sa-l ia de mana pana în Germania, unde sigur cineva stie de lucrarea lui de diploma, o revolutie la vremea ei.

*Bogatul. În ciuda previziunilor optimiste ale telenovelelor, bogatii nu plang. Nu au de ce, nu au cand, nu le-a adus aminte secretara. Cei mai multi nu stiu ca sunt bogati – pentru ca nu se mai masoara în raport cu tine, ci în raport cu alti bogati. Chestia asta aduce cu sine o situatie pe care nici psihologul platit cu 200 euro/ora n-o poate rezolva: sunt bogati cu Mercedes care sufera ca n-au Bugatti. Bogatul român are si o alta problema: nu e bogat decat aici. Cand iese din tara, e doar ostentativ.

*Carierista. Si-o pune cu toti sefii, mananca rar si prost, se imbraca in costum de KGB-ista si vorbeste la 3 telefoane odata, in timp ce mai si trimite vreo 3 mailuri. Nu are viata sociala si nici nu isi doreste. Vacantele se fac in Cuba sau alta tara exotica iar din casca bluetooth, atunci cand nu auzi vocea unui sef satisfacut de calitatea sarutului pe gaura de sub curea, rasuna Buddha Bar, Sacral Nirvana sau ultimul album Cafe del Mar! Fata asta ar vinde-o pe mama ei, însă cu regret trebuie să recunoască în şedinţa de marketing că mama ei nu e în target….

*Baiatul de club. El e în general fiul celui de mai sus. Ziua lui de munca e noaptea, spaima lui e moartea de plictiseala. Exemplarele cele mai robust rezista fara mancare o saptamana si pana la doua zile fara paparazzi. Ideile lui sunt simple: mosule, du-te tu la scoala, daca n-ai bani de distractie! Zilele lui sunt numarate: le numara presa de scandal si poporul odata cu ea, cand scoate din frigider branza, la o salata de rosii taiate repede, pana nu începe Magda la OTV.

Toti astia au ramas în tara. Restul au plecat, si nu în concediu. Or mai fi si altii, nu stiu, e treaba institutelor sa ne zica. Ce vreau eu sa va spun e altceva:
Uitati-va la ei si încercati apoi sa va închipuiti ca, din marfa asta, trebuie sa facem o natiune.
(via dilemaveche)”

Textul de mai sus l-am găsit pe un site de bancuri și acest lucru spune, și el în sine, ceva. O fi de râs?

10 lucruri despre care nu ai stiut

Sunt multe lucruri cu care ne-am obișnuit în viața de zi cu zi, dar al căror scop nu îl știm cu adevărat. Iată 10 exemple în acest sens, 10 lucruri despre care probabil nu știi la ce folosesc.

 

lyo-easyshopping-large-ro

Si iarasi reclame

Si iarăși reclame…

Reclame haioase

Pentru că este weekend și pe la unii vremea nu este tocmai frumoasă, iată o colecție de reclame haioase, numai bune să mai încălzească atmosfera. Să mă scuze cei care la ora asta mor de cald.

Senzatii tari

Iți plac senzațiile tari? Ai încerca o astfel de experiență? Sa fii închis într-o cușcă „sigură”, jucăria unui urs pofticios…

Facerea lumii… Bancare

'He says its a subprime fruit we can have at an adjustable rate, what's the worst that could happen?'

‘He says its a subprime fruit we can have at an adjustable rate, what’s the worst that could happen?’

1. La inceput Bancherul a facut Creditul si Depozitul.
2. Si sediul Bancii era netocmit si gol. Intuneric era deasupra lui si Duhul Bancherului se purta pe deasupra ghiseelor.
3. Si a zis Bancherul: “Sa fie Comisioane!” si s-au facut comisioane.
4. Si a vazut Bancherul ca sunt bune comisioanele si a despartit Bancherul comisioanele de restul taxelor.
5. Comisioanele le-a numit bancherul venit, iar taxele le-a numit venit suplimentar. Si a fost ziua intai.
6. Si a zis Bancherul: “Sa fie o tarie prin mijlocul procedurii de credit, ca sa desparta clientii dupa riscuri. si a fost asa.
7. A facut Bancherul taria si a despartit Bancherul dosarele dupa clienti foarte profitabili si clienti deranjant de profitabili.
8. Taria a numit-o Bancherul analiza de risc. si a vazut Bancherul ca este bine. si a fost seara si a fost dimineata: ziua a doua.
9. Si a zis Bancherul: “Sa se adune comisioanele cele de sub cer la un loc si sa se ascunda DAE!” si a fost asa. S-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor si s-a ascuns DAE..
10. Pe DAE l-a numit Bancherul “Uciga-l Toaca”, iar adunarea comisioanelor a numit-o Distractie. si a vazut Bancherul ca este bine.
11. Apoi a zis Bancherul: “Sa iasa din credit alte comisioane, cu samanta intr-insele, dupa felul si asemanarea lor si taxe roditoare care sa dea rod
cu samanta in sine” si a fost asa.
12. Si a dat fiecare credit alte si alte comisioane, cu samanta intr-insele, dupa felul si asemanarea lor, si taxe roditoare care rodeau cu samanta in
sine si a vazut Bancherul ca este bine.
13. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a treia.
14. Si a zis Bancherul: “Sa fie promotii care sa lumineze creditele, sa desparta prostii de fraieri si sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii.”
15. Si sa slujeasca drept luminatori pe taria Bancii, ca sa lumineze viitorul ei. Si a fost asa.
16. A facut Bancherul cei doi luminatori mari: Biroul de Credit pentru persoanele fizice si Centrala Incidentelor de Plati pentru cele juridice.
17. Si le-a pus Bancherul pe taria cerului, ca sa-i lumineze acitivitatea
18. Si a vazut Bancherul ca este bine.
19. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a patra.
20. Apoi a zis Bancherul: “Sa misune banca de vietati, fiinte cu viata in ele, care sa ma roage in genunchi sa le dau credite. si a fost asa.
21. A adunat Bancherul animalele cele naive care misuna in banca. si a vazut Bancherul ca este bine.
22. Si le-a binecuvantat Bancherul si a zis: “Semnati contractele si va inmultiti si veniti la Mine cu toate rudele voastre sa le dau credite “
23. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a cincea.
24. Si a zis Bancherul: “Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra,
ca sa stapaneasca fraierii, credulii si toate vietatile ce se tarasc pe pamant si tot pamantul!”
27. Si a facut Bancherul pe al doilea bancher, dupa chipul Sau.
25. Si Bancherul l-a binecuvantat, zicand: “Creste si te inmulteste si umple pamantul si-l supune; si stapaneste peste toate vietatile ce se misca pe
pamant in cautare de credite “
26. Apoi a zis Bancherul: “Iata, sa dai imprumuturi in toate valutele pamantului. Acestea vor fi hrana voastra.”
27. Si a privit Bancherul toate cate a facut si iata erau bune foarte. si a fost seara si a fost dimineata: ziua a sasea.
In cea de-a saptea zi, a privit peste umar, in timp ce se odihnea. Deja se facuse o coada de cativa kilometri in fata Bancii…

Vine vara

3 experimente pentru cei mici

Timpul petrecut cu copilul tău poate fi funny și educativ în același timp. Iată câteva idei de experimente ce îi pot încânta pe cei mici.

Adevarul despre cipul ascuns in bateria de la Samsung

maxresdefault Ai văzut și tu clipul acela în care un tip isteț își demontează bateria de la mobil, îndepărtând cipul ascuns de Samsung acolo pentru a fura datele cu caracter personal cu scopul de le furniza diferitelor entități guvernamentale?

Ai fost inspirat de acestă idee și ți-ai îndepărtat și tu cipul malefic, sau măcar ți-ai avertizat prietenii despre pericolul ascuns ce îi pândește, printr-o postare pe Facebook?

Du-te și ascunde-te!🙂

La multi ani, iubito!

„E ziua ei liberă, dar nu și a lui. A plecat la muncă înainte să se trezească ea, nici măcar nu a intrat în dormitor să-i spună bună dimineața. Se așează la masa din bucatarie și își aprinde o țigară. E o cană cu cafea în microunde, apasă butonul și o încălzește. E încă ursuză și nu vede biletul de pe masă. Aprinde televizorul din bucătărie și trecând de pe un canal pe altul se oprește pe un post muzical. Era melodia lor. Ii dă o stare de bine și începe să o fredoneze ușor, deși nu are ureche muzicală.
Iși aruncă privirea pe masă și vede biletul. Ridică o sprânceană și deschide biletul împaturit în două, își pune ochelarii și începe să citească.

“Bună dimineața, iubito. Nu aveam somn, m-am trezit pe la 3 dimineața și m-am gândit să-ți scriu. Nu ți-am mai scris demult, știu că îți plăcea asta. Ți-am lăsat cafeaua în microunde și ți-am făcut niște clătite, sunt în dulap.
M-am gândit să-ți țin companie azi, deși nu sunt lângă tine. Am program scurt că e sâmbătă, dar nu voiam să te las singură. Vezi că lângă clătite mai e un bilet, vorbim acolo. Te pup.”

Se ridică de pe scaun, umblă prin dulap și găsește o farfurie cu clătite rulate. Sunt cu gemul ei preferat, cel de caise. Sub farfurie se află un alt bilet.

“Imi cer scuze că am ars prima clatită, dar știu că ție îți plac și astea arse. Cum sunt? Mi-au ieșit bine? Mi-ar fi plăcut să mă vezi cum le întorc în aer, un adevărat maestru. Știu că ai venit direct în bucătărie să fumezi, mi-ar fi plăcut să bem cafeaua împreună. Acum probabil stai picior peste picior pentru că faci pe tine și vrei să termini de citit biletul. Pe asta l-am facut mai scurt, cât să apuci să mănânci o singură clatită. Următorul bilet e în baie, sub tubul de pastă de dinți. Vorbim acolo.”

Ușurată că s-a terminat biletul, se șterge cu un șervețel pe degete și fuge spre baie. Ia biletul și îl citește.

“Pun pariu că ești relaxată acum. Aseară te-ai agitat mult, mi-ai dat coate și m-ai dezvelit. Cred ca iar ai visat că te urmarește cineva, te încruntai foarte tare. Te-am trezit să te liniștesc și mi-ai spus că nu ai furat florile, că le-ai găsit acolo pe masă. Am zâmbit și te-am lăsat să dormi, eram sigur că nu o să îți amintești. Dupa vreo o oră am simțit nevoia să te pup pe frunte, și te-am pupat. Ai zis “mhm”, de parca m-ai aprobat. Imi place să dorm cu tine, e o adevarată aventură în fiecare seară.
Ai terminat? Mergem pe balcon? Hai.”

Se spală pe mâini, apoi se spală pe față și pe dinți.
Pe balcon găsește un bilet și o foaie mototolită aruncată pe jos. Ia foaia și o citește.

“Vezi cât de bine te cunosc? Eram sigur că o să ridici întâi foaia asta mototolită. Nu scrie nimic în ea, dar poți să citești biletul.”

Ea zambește și deschide biletul.

“Stăteam pe balcon azi dimineață, fumam o țigară și mă uitam spre fântână. Era așa liniște încât auzeam numai apa. Am stat și m-am gandit la cât de fericit mă faci tu pe mine și mă gândeam să îți fac o surpriză. Iți mai plac surprizele? Ce întrebare, nu..? Ți-am luat ieri un cupon de la un salon de masaj, cu tot cu împachetari în algele alea scârboase. Vezi că stai pe cupon, e sub păturica de pe băncuță, ia-l de acolo și hai înapoi în bucătărie să mai vorbim că ți se răcește cafeaua. Ne vedem în congelator.”

Zambește timid și împachetează înapoi biletul. Se ridică și scoate de sub paturică un plic roz care conținea cuponul. Cu gura până la urechi face pași lenți către bucătărie, citind. Ajunge în dreptul frigiderului și deschide congelatorul. Găsește un bilet și o înghețată Panda.

“Surprizăăă, ți-am luat ieri o înghețată Panda. Am vrut să ți-o dau aseară, dar dacă tot te-a durut burtica am hotărât să ți-o dau azi. Tocmai bine că s-a integrat perfect în scenariul de azi. Sper că ești la fel de entuziasmată ca mine pentru ideea asta cu biletele, sper că nu te plictisesc. Azi împlinim un an de când suntem împreuna și voiam să îți spun la mulți ani într-un mod mai puțin firesc. Du-te până la șifonier și uită-te acolo unde îmi țin eu cămășile. Vezi că în pantofi mai e un bilet. Cum care pantofi? Du-te odată!”

Se duce într-un suflet către șifonier și găsește o pungă de cadouri în care erau pantofii pe care îi probase cu două zile înainte, în mall, dar nu i-a cumpărat pentru că erau prea scumpi. În pantofi se afla un bilet.

“Ia vezi, îți vin? La mulți ani, iubita mea. Să-i porți sănătoasă. Când termini de admirat piciorul perfect, vino înapoi în bucătarie. Mă găsești în ibricul roșu.”

Ea se duce în bucătărie, caută peste tot și nu găsește niciun ibric roșu. Se enervează și începe să răscolească peste tot și îl găsește ascuns într-o oală cu capac. Ia biletul din ibric și îl deschide.

“De-asta te iubesc eu. Nu mi-ar fi dat prin cap să caut în oala aia cu capac. Tu nu renunți niciodată, de-aia nu ai renunțat la mine. Stii că pot mai mult, așa cum știai că există un bilet într-un ibric roșu.”

Azi am încercat să-ți arat că, deși m-am schimbat, nu am uitat de noi. Incă țin minte ce îți place, ce îți dorești și ce nu mai fac. Păcat că nu mi-a venit ideea asta acum un an, când ne-am despărțit.
Poate nu mai stăteam singur într-o bucătarie goală visând cu ochii deschiși că încă umbli prin casă …”

Am pus între ghilimele textul pentru simplul fapt că habar nu am cui ar trebui să îi mulțumim pt el. Poate știți voi…

%d blogeri au apreciat asta: