Despre romanii plecati la munca in Germania

Mass media din România, dar și cea din Germania, a tratat pe larg tema românilor plecați la muncă în germania. Social Media a preluat valul de informații, și l-a amplificat, oferindu-i accente dramatice, cu tentă politică deseori. Haosul de pe aeroporturile din România a oferit un material mai mult decât generos.

Dacă ar fi să rezumăm situația la rece, lucrurile ar arăta cam așa: Pandemia a generat un exod în masă către țările de origine a imigranților est-europeni, ceea ce în Germania, ca de altfel și în alte țări vest-europene, a produs în agricultură o criză acută de forță de muncă. Germania se pare că a ajuns la un acord cu guvernul României și a trimis curse charter care să aducă câteva mii de muncitori.

Din punctul de vedere al germanilor, muncitorii care vin împreună, vor rămâne izolați împreună, iar din punctul de vedere al autorităților române, probail că la sosire muncitorii vor fi introduși în carantină. Din punctul de vedere al muncitorilor… din păcate, aceștia și-au asumat pericolul de a călători, a munci și locui în această perioadă, împreună cu alți concetățeni dintre care care unii ar putea fi purtători ai virusului SARS-CoV-2.

Iată ce spune Szabolcs Sepsi din cadrul proiectului Faire Mobilität, într-un interviu realizat de Deutsche Welle, despre situația muncitorilor români:

Deciziile luate la Berlin şi Bucureşti în privinţa muncitorilor sezonieri sunt pe primele pagini în presa din Germania şi România. Cum apreciați, din perspectiva sindicatelor germane, evoluțiile din ultimele zile?

Întreaga acțiune este realizată în grabă și, după toate aparențele, fără un plan concret. Până acum nu s-a ținut aproape deloc seama de dreptul muncii. Din experiența anilor trecuți, știm că foarte des sunt încălcate prevederile în vigoare. În centrele de consiliere ne confruntăm aproape zilnic cu probleme de genul: nu se plătește salariul minim pe economie (9,35 euro pe oră), se deduc ilegal sume din plăţile finale, se stabilesc cote de acord ilegale, lipsesc asigurările de sănătate, sezonierii sunt cazaţi în condiţii foarte proaste.

Consilierea directă în centrele din cadrul proiectului Faire Mobilität nu este posibilă în aceste momente de criză. Ce alternative există pentru cei care caută ajutor?

Am deschis o linie telefonică, unde cei interesaţi pot fi consiliaţi sau informaţi. Apelul este gratuit şi consilierea se face inclusiv în limba română. Numărul de telefon, pentru vorbitorii de română, este: 0800 0005602.

Care credeţi că vor fi provocările în zilele şi săptămânile ce urmează?

Personal, îmi pun multe întrebări. Ce se întâmplă atunci când angajatorul nu plăteşte salariul minim? Ce va fi de făcut dacă angajatorii vor scădea din venit preţul biletului de avion? Sau vor reține din plăți costuri exagerate pentru cazare și masă? În anii trecuți, ne-am confruntat foarte des cu astfel de probleme.

Sosirea și plecarea sezonierilor este organizată de angajatori și oamenii nu au voie să părăsească barăcile în care sunt cazați. Oamenii nu au dreptul să își aleagă pentru cine vor lucra. De fapt, ei chiar nu au nicio posibilitate să renunțe înainte de termen la contract, în cazul în care angajatorul nu respectă înțelegerile, dat fiind că întoarcerea în țară este organizată la nivel central de reprezentanții angajatorilor. Nu există, așadar, libertatea de a-și alege angajatorul.

BdT - Spargelernte in Südhessen beginnt

Mă deranjează în mod deosebit că, până acum, s-a tot stipulat că sezonierii sunt prost plătiți, pentru că piața liberă reglementează situația. Acum, când lipsesc forțele de muncă din agricultură, poziția lor în negocieri este bună, ar putea insista asupra unor salarii mai mari. Dar piața liberă este acum complet paralizată, prin mijloace juridice. Sezonierii nu își pot alege singuri pentru cine să lucreze. Ei nu au dreptul decât să se înscrie pe o listă prin care să își manifeste dorința de a veni în Germania. Condițiile contractuale au fost stabilite de Asociația Agricultorilor Germani și de guvernul federal unilateral, în defavoarea angajaților. Nu au avut loc niciun fel de negocieri. Și oamenii care vin nu pot spune: nu îmi convin condițiile de la această fermă, schimb angajatorul, dat fiind că mulți caută forță de muncă în aceste zile. Opțiunile pe care le aveau le-au fost anulate prin mijloace juridice, toate fiind motivate de măsurile de carantină.

Este carantina, în varianta adaptată pentru sezonieri, eficientă?

Cred că este cinic să afirmi că măsurile sunt „carantină practică în paralel cu posibilitatea de a munci”, sezonierii fiind de fapt închişi în barăci, fără niciun contact cu lumea exterioară. Chiar aşa? Este de fapt carantină doar faţă de populaţia din Germania. În această aşa-numită carantină nu pare să conteze că mii de oameni au călătorit fără a păstra distanţa socială şi că sute vor lucra, mânca, dormi, se vor spăla la grămadă. Cel mai mult contează ca aceşti oameni să fie ţinuţi la distanţă de populaţia din Germania.

Spre un viitor din urmă

Academia Catavencu: Romania in 2020

România…

Poate e momentul când toată lumea e concentrată pe… Băsescu, Antena 3, sau… accidentul aviatic din Apuseni… Dacă ai răbdare 40 de minute, poți vede România. 🙂 Enjoy!

Mulțumesc!

IMG_1202        Cu ceva vreme în urmă am scris un articol despre o vizită mai deosebită pe care am făcut-o într-un sat de lângă Cluj, cu ocazia unui proiect al Lyoness Child & Family Foundation. Astăzi pe Facebook am văzut o postare a fundației referitoare la proiectele din România. Filmul m-a impresionat până la lacrimi, nu fiindcă am prestat și eu pe acolo, ci pt că fac parte dintre cei care fac posibile astfel de lucruri. Am trăit atunci la Dăbâca un sentiment ciudat pe care nu o să-l uit niciodată. Spunem uneori „sunt onorat să…” ca semn de respect, dar eu până în acea zi nu am știut semnificația acelei expresii. Chiar m-am simțit privilegiat și onorat să fiu acolo, să simt puterea comunității Lyoness dezbrăcată de orice urmă formală de „social responsability” de tip corporatist și să fiu pentru o oră, unul dintre reprezentanții comunității Lyoness în mijlocul acelor copii.

Și dincolo de evenimentul în sine… putem spune că se vede ceva în urma noastră. 🙂
Noi, voi și toți cei care au folosit vreodată un card Lyoness, putem fi mândri. O
ricine a dat măcar o dată un card Lyoness la o casă de marcat în timp ce-și făcea cumpărăturile merită respectul și mulțumirile noastre!

Eu personal vă mulțumesc!

Citește și Lyoness la Dăbâca.

Cum se circulă prin Europa

rettungsgasse          Știu că în România, unde multora nici nu le este clar pe care parte se circulă (cu toate că șofează), încă nu se pune problema implementării și popularizării unor astfel de măsuri. Totuși, pt cei care circulă prin Europa, e bine de știut că în unele țări intervenția mașinilor speciale (ambulanță, pompieri, etc) în cazurile de accidente pe autostradă, este facilitată prin așa-numita „Rettungsgasse”. Această regulă relativ nouă în Austria (din 01.01.2012) a fost puternic mediatizată cu mult înainte de a fi implementată, tocmai pt ca șoferii să știe ce au de făcut în astfel de cazuri. Pe adac.de am citit că astfel de reguli existau deja, la data apariției articolului și în Germania, Elveția, Cehia și Slovenia.

Despre ce este vorba? În cazul unui accident pe autostradă, în general se blochează circulația, iar mașinile de intervenție ajung cu greu la locul accidentului. Respectiva măsură te obligă ca în cazul unui blocaj, să tragi cât mai pe stânga atunci când te afli pe ultima bandă (aia care este din ce în ce mai aglomerată, cu cât te apropi mai mult de București 🙂 ), iar dacă te afli (întâmplător) pe prima bandă, să ieși pe ”banda de urgență”, lăsând astfel un culoar liber pt mașinile de intervenție. Un scurt filmuleț ne exemplifică ce avem de făcut în astfel de cazuri, atât în cazul unei „șosele rapide”, cât și atunci când ne aflăm pe o autostradă cu mai multe benzi de circulație.

Sursa Foto

Sentimentul românesc al isteriei

A citit săptămâna trecută (pe Facebook, culmea) un fragment din Mircea Cărtărescu, care dă o explicație, repere și parcă și un sens, apucăturilor sociale care guvernează viața din Romania. Am fost tentat să-i alătur, ca de obicei, o imagine sugestivă, dar mi-am dat seama că alegând o imagine cu vreun cocalar tipic, nu aș fi făcut decât să adâncesc imaginea creată de fragmentul cu pricina, așa că am apelat la bine cunoscutul  concept românesc „las-o mă că-i bine-așa” – adică fără poză. 🙂

„Dacă trăiești numai ȋn România, e posibil să nu-ți dai seama că e ceva în neregulă cu lumea din jur. Ai culoarea mediului și te miști o dată cu el. Ești una cu toți ceilalți. Dar dacă te ȋntorci, după o vreme ȋndelungată, ȋn țară, e cu neputință să nu fii izbit de cât de anormală e umanitatea de aici. De cât de chinuiți sunt oamenii și Citește mai mult din acest articol

Hello and welcome to Arad!

487159_487128671303856_1209644411_n         „Hello and welcome to Arad!”, astfel ne întâmpină realizatorul acestui film de prezentare al orașului Arad. L-am văzut, mi-a plăcut și nu am rezistat tentației de a vi-l oferi și vouă.

Varianta în limba română o găsiți AICI
Pt cei ce doresc o variantă puțin mai „pedagogică” despre județul Arad, puteți încerca aici.

Handjob-ul apreciat de studentele din Iasi

Umblă vorba’n târg cum că studentele din Iași apreciază handjob-ul, sau cel puțin așa spun unele dintre ele.

Și caii se mănâncă, nu-i așa?

horse-meat     Parafrazându-l pe Horace McCoy, cel al cărui roman a stat la baza celebrului film  „Și caii se împușcă, nu-i așa?” din 1969 (regia Sydney Pollack, cu Jane Fonda, Michael Sarrazin, Gig Young şi Red Buttons în rolurile principale), am ajuns în ultima vreme să-mi pun foarte serios întrebarea: „Și caii se mănâncă, nu-i așa?”.

De ce această întrebare? Citește mai mult din acest articol

%d blogeri au apreciat: