Din nou, un schimb de roluri

Abia când ne schimbăm rolurile ne putem observa ca într-o oglindă și tocmai de aceea au început să-mi placă aceste „flip side”-uri. Dacă privești astfel lucrurile, bărbații și femeile cu trăsăturile lor specifice sunt… o poezie. 🙂 După ce am postat un clip cu un flip side la sală și unul la bar, iată acum unul legat de relația de cuplu. Vizionare plăcută

Bancuri

laugh2      -Dragul meu, te rog să-mi răspunzi, „da” sau „nu”…
-Întreabă.
-De ce bărbații râd de blonde?
-DA!

*

Un bătrân de 75 de ani, merge la spital să facă o analiză a spermei.
Doctorul îi dă un borcan şi-i spune: „Ia borcanul ăsta şi vino cu analiza mâine!”
A doua zi, bătrânul apare cu borcanul la fel de curat şi gol ca în ziua trecută.
Doctorul întreabă ce s-a întâmplat, iar bătrânul explică: Citește mai mult din acest articol

˙˙˙ıʇןnɯ ıuɐq ǝd uıʇɟǝı ɔɹıɔ un – ɐɔıʇıןod nɐs ‘sns uı ןnpunɟ nɔ ɐǝɯn⅂

Circus       Cred ca risc sa devin plictisitor daca revin cu afirmatia ca sunt apolitic, dar in ultima vreme am inceput sa ma banuiesc de… un soi de ignoranta in acest sens. Mi-am facut eu parerile mele si… subiectul m-a lasat rece. Daca nu ar fi vorba de politica, astfel de simptome m-ar pune pe ganduri, dar asa, nu prea cred ca limitarea mea afecteaza pe cineva, cu atat mai putin pe mine.

Pt mine politica e un fel de goana dupa putere (implicit si bani), un circ murdar in care ipocrizia este minima calitate obligatorie a artistilor. Cine detine puterea, are banii, influenta si… imunitatea. Ca sa ajunga la putere oricine trebuie sa vina cu banii de acasa, binenteles negrii in esenta, dar cosmetizati corespunzator pt imagine. Totul este de vanzare, de la locul intr-un partid pana la locul din parlament. Campaniile au costuri exorbitante si se pune intrebarea cine si de ce, le plateste? Eh, pe naiba… Nimeni nu-si pune intreabarea asta. Unii nu stiu, ceilalti… stiu dar pt ei nu conteaza. Si cei de la putere, dar si ceilalti isi finanteaza campaniile din surse prea putin ortodoxe. Daca esti la putere nu te intreaba nimeni, dar daca esti in opozitie trebuie sa fii extrem de precaut daca nu vrei sa umblii cu Burberry-ul la gat. Citește mai mult din acest articol

Am decis…

Time-To-Decide        Am gasit pe un panou „Crezul Asociatiei Americane a Intreprinzatorilor” si citindu-l mi-am adus aminte de momentul cand l-am pus acolo si… simtamintele(sa le spunem asa) care m-au animat la acel moment. E bine sa le citim si sa reflectam. Nu conteaza cand au fost scrise, sau in ce tara. Se pare ca peste tot lucrurile merg la fel. 🙂

Am decis sa nu fiu o persoana obisnuita, este dreptul meu sa fiu, daca pot, deosebit. Caut sansa, nu comoditatea. Nu doresc sa fiu un cetetean intretinut, umilit si plictisit de grija pe care mi-o arata statul. Vreau sa-mi asum un risc calculat, sa visez si sa construiesc, sa gresesc si sa reusesc. Aleg provocarea vietii – existentei garantate, emotia realizarii – calmei ademeniri a Utopiei. Nu-mi voi schimba libertatea pentru pomana, nici demnitatea pentru chilipir. Nu ma voi pleca in fata nici unui stapan, nici nu voi ceda vreunei amenintari. Este mostenirea mea sa stau drept, mandru si neinfricat, sa gandesc si sa actionez eu insumi, sa ma bucur de ce realizez, sa infrunt curajos lumea si sa zic: Acest lucru, cu ajutorul lui Dumnezeu, eu l-am infaptuit.

Spune-i lui ca viata ta e grea!

Spune-i lui că viața e grea! Spune-i lui că nu se poate! Spune-i lui că doar cei cu noroc reușesc în viață! Uită-te în ochii lui și spune-i lucrurile astea!

Aș fi scris „lui” cu majuscule, dar m-am temut că aș putea crea confuzii și totuși le merită cu prisosință. Se numește Costel Pîrnău și ar fi putut fi un zidar  ca toți ceilalți zidari, dacă lipsa unei mâini și a ambelor picioare nu l-ar fi transformat într-un super-om. Nu poți numi altfel un om dotat cu atâta voință, tenacitate și… Citește mai mult din acest articol

Povestea celor doua creiere

The Tale of Two Brains – Mark Gungor’s – „Laugh your way to a better marriage”

Filmuletul acesta este deopotriva haios si plin de talc. Barbatii si femeile ar trebui sa cunoasca lucrurile despre care se povesteste, sa fie constienti de ele si sa le accepte. Multe razboaie nu ar mai izbucni daca s-ar intampla astfel.

Dupa ce vedeti acest filmulet, va recomand sa va aduceti aminte si de Allan Pease – „De ce barbatii nu asculta si femeile nu stiu sa se uite pe harta„.

O sansa pt persoanele cu dizabilitati

          Am descoperit pe Facebook ca exista o competitie pentru oamenii inimosi care se implica in incluziunea persoanelor cu dizabilitati: „Gala Persoanelor cu Dizabilitati„. Am fost placut surprins sa constat ca de fapt este vorba de o intreaga miscare care include persoane, firme si institutii, al caror numitor comun este descoperirea si punerea in valoare a abilitatilor semenilor nostrii cu dizabilitati.

Citește mai mult din acest articol

„Este datoria fiecaruia dintre noi sa fie bogat. A fi sarac este un pacat.”

George Bernard Shaw spunea ca „Este datoria fiecaruia dintre noi sa fie bogat. A fi sarac este un pacat.

Un citat care ar trebui sa ne dea de gandit. Saracia, delasarea, autovictimizarea sunt o manifestare a egoismului. Nu iti esti suficient sau de folos nici macar tie insuti, ce sa mai vorbim de ceilalti… Numai daca esti prosper poti sa ii ajuti si pe altii, numai asa poti sa te gandesti si la aproapele tau. Daca te multumesti cu putin, iti plangi de mila si te lamentezi ca „viata e grea”, nu te gandesti decat la tine.

Maine dimineata, inainte sa te mai plangi de ceva, adu-ti aminte de citatul de mai sus si uita-te in oglinda.

Ce legatura poate fi intre placutele de frana si… cashback?

   Saptamana trecuta am avut un mic turneu Arad – Sibiu – Galati – Valcea si undeva pe acest drum, la bordul masinii mi-a aparut mesajul „check break wear”(gen 🙂 ) asa ca am condus cu grija si odata ajuns in Valcea m-am dus ata la Autoportal, dealerul Mercedes de unde mi-am si cumparat masina. Fara probleme, mi-au schimbat repede placutele de frana si mi-au intocmit factura, urmand ca astazi sa o platesc din contul de cumparaturi Lyoness(prietenii stiu de ce 🙂 ). Nimic deosebit pana aici. Citește mai mult din acest articol

Lolek si Bolek

Am văzut mai devreme postarea unui prieten care mi-a adus minte de una dintre picanteriile copilăriei mele. Bănuiesc că toți cei care au făcut parte din „generația cu cheia la gât”(parcă așa era), au urmărit cu plăcere desenele animate cu Lolek și Bolek. Nu am putut să mă abțin să nu revăd tot filmulețul cu ochii copilului de atunci, dar și cu cei ai adultului de azi.

Acum, în fața blocului, câțiva copii destul de mici urlă cât îi ține gura și în joacă se ard, se dezintegrează, se taie, se prăjesc (expresiile le aprțin). Cei mai mari le au pe ale lor, oricum incomparabile cu ale noastre de la vremea aceea. Toți aceștia sunt generația Cartoon Network si nu numai… Diferența de educație, preocupări, respect și interes pentru valori adevarate, cred că și de la aceste desene animate se trage. E oarecum o amprentă a fiecărei generații, poate prima încercare de modelare venită din societate.

Pt cei care nu au văzut Lolec și Bolec, și poate nu înțeleg ce am încercat să exprim mai sus, încercați să vizionați filmulețul următor și poate veți înțelege cum s-au distrat, dar și cum au fost educați  frații voștri mai mari sau parinții. E inocențî, nonviolență, educație, e… copilărie.

%d blogeri au apreciat asta: