A fi sau a nu fi… ateu

 

imageAzi unul dintre „prietenii” mei de pe FB distribuia, probabil mândru de sine, poza de mai sus. Nu știu de ce anume a simțit nevoia să o facă,  dar…

Înainte de toate doresc să fac o mențiune: am prieteni ortodocși, catolici, protestanți, neoprotestanți, musulmani și chiar… hinduși. Ah, era să îi uit pe atei, homosexuali, vegetarieni, bicicliști, rockeri și… ce or mai fi prietenii mei. Ideea este că nu este normal să judeci oamenii, să îi cataloghezi și mai mult, cred că singura dovadă de prostie este să spui despre altcineva că are o convingere (de orice natură) greșită, numai fiindcă este contrară cu convingerile tale.

Dacă tot mi-am completat tabloul de campion al toleranței, hai să recunosc că mă irită maxim cei care își flutură ostentativ apartenența la un anumit grup desconsiderându-i pe ceilalți. Mă irită genul ăla de militantism ostentativ atăt de prezent în ziua de azi.

Ești creștin? Mi-ești simpatic atâta timp cât nu te consideri superior celorlalți., mai creștin decât ceilalți, mai ales…

Poate ești vegetarian… Să fii sănătos, chiar cred că ești deja sănătos, dar nu-mi arăta ce nașpa sunt cei care preferă ceafa de porc în locul salatei.

Ești gay? Să-ți fie de bine și să fii fericit, să ai o viață casnică sau idile stradale pe pofta inimii tale, dar nu te destrăbăla „proud” în parade oripilante că devii al naibii de penibil.

Aș putea continua dar concluzia este deja evidntă: fii cine dorești să fii, dar nu fă paradă de asta pt că uneori riști să calci în străchini.

Privind la imaginea de mai sus mă întreb dacă tipul care a făcut-o sau cei care o distribuie, se simt mai inteligenți atunci când îi cataloghează pe ceilalți de proști. Mie mi se pare un pic de infantilism, dar poate e doar impresia mea.

Apropo de ateism, cred că este și asta un fel de religie în sine, dar mă tem că e cea cu cei mai puțini drept credincioși. Mereu văd tipi care se declară atei și treaba asta ar trebui să fie ok, dar uneori pe aceeași tipi îi văd sărbătorind Crăciunul, înroșind ouă de Paște, sau uneori apar cu familia pe la biserică… evident, DOAR de Înviere.

Se pare că ateismul unora e doar de conjuctură, doar pt că așa e mai… smart, însă asta este o altă religie și se numește ipocrizie. Așa-i dragii mei atei că un vegetarian care mănâncă ouă roșii (DOAR de Paște) și cârnați (DOAR la Crăciun) nu este altceva decât un ipocrit?

Dar până la urmă cine suntem noi să-i judecăm pe ipocriți? E religia lor deci…

 

Povesti de la granita

Am citit în ultima vreme atât de multe tâmpenii, adesea distribuite de prieteni de pe Facebook, materiale fabricate, aruncate prin media și ingerate pe nemestecate de marea masă care se îngrijorează, se indignează, protestează, militează, dar din păcate, doar arareori și gândește.

refugiati in europaDin păcate ne-am obișnuit să trăim știrile care ni se servesc fără să le trecem prin filtrul rațiunii. Credem ce ni se spune și dăm mai departe tot felul de materiale fabricate, sporindu-le credibilitatea, ajutându-le să își atingă scopul manipulator. Ne-am pierdut exercițiul discernerii adevărului și din comoditate, ne intoxicăm în primul rând pe noi înșine ca mai apoi să împrăștiem în lume semințe de frică, deznădejde, ură, răzbunare.

Când am văzut pe blogul lui Adelin Petrișor reportajul alăturat, nu am putut să nu mă gândesc la toți acei prieteni încrâncenați ai mei ce trăiesc în realitatea „oficială” fără să încerce să vadă și fața cealaltă a lumii. Am înțeles că e vorba despre un reportaj dintr-o serie de reportaje realizate printre cei ce stârnesc frică și repulsie în Europa zilelor noastre, refugiații… numiți în general „musulmani” și „islamiști”.

Dă click pe imaginea de mai sus și urmărește reportajul.
Îndrăznește să gândești pentru că, vorba cuiva, nu costă nimic.

 

A fi sau a nu fi… „Charlie”

je_suis_charliePovestea asta cu… „Charlie”, mai precis cu sloganul manifest „Eu sunt Charlie!” care a făcut înconjorul globului este de pe acum spusă. Este clar că e o poveste tristă, în primul rând pentru că au murit oameni, lucru care nu poate justificat în nici un fel.

Pe de altă parte este o poveste tristă pentru că este vorba de pângărirea, sub semnul libertății de exprimare, a unor simboluri considerate sfinte de unii semeni ai noștrii. Publicația Charlie Hebdo a fost catalogatăde unii drept profund anti-musulmană, dar nu avea ceva doar cu aceștia și poza de mai jos o dovedește. Orice creștin mai zmintit putea să găsească o motiv valabil Citește mai mult din acest articol

%d blogeri au apreciat asta: