Dacii – Adevaruri tulburatoare – Film Documentar 2012

          Un documentar controversat despre istoria dacilor si implicit a poporului roman, reitereaza o teorie mai veche pe care o regasim in „Dacia preistorica”(1913) a lui Nicolae Densusianu. Lucrarea, extrem de controversata a fost de-a lungul timpului criticata de istorici, dar se pare ca isi gaseste adepti in zilele noastre. Densusianu avanseaga ideea unei civilizatii „pelasge” care si-ar fi avut leaganul in zona Romaniei de azi si care ar sta la originea intregii civilizatii europene. In lumina acestei teorii dacii si romanii ar fi avut o origine(si limba) comuna, iar noi ca popor nu ne-am nascut neaparat din romanizarea populatie dace, ci suntem descendentii directi ai dacilor.

Indiferent daca aceasta teorie are si un sambure de adevar, sau doar a manat cercetatorii zilelor nostre pe carari neumblate, am constatat ca documentarul care face furori pe Youtube si naste patimi din cele mai diverse. Un ziar vorbeste chiar despre „Scandalul Dacilor”, iar pe internet, in timp ce unii fac comentarii infantile, altii polemizeaza aducand argumente „grele”, mai mult sau mai putin documentate.

Una peste alta, documentarul „Dacii – Adevaruri tulburatoare” scoate la lumina o noua abordare si ridica serioase semne de intrebare asupra istoriei Romaniei, asa cum am invatat-o noi la scoala.

Informatiile prezentate in acest film documentar rastoarna multe dintre teoriile pe care este construita istoria Romaniei. Filmul face parte dintr-un proiect mai amplu ce vizeaza recuperarea adevarului istoric iar acesta este primul pas hotarat!

29 Responses to Dacii – Adevaruri tulburatoare – Film Documentar 2012

  1. din pacate manualele de istorie inca sunt pline de mistificari si exagerari

    pt inceput recomand lecturarea cartilor unor istorici precum Lucian Boia si Neagu Djuvara

    in ceea ce priveste documentarul „Dacii”, cea mai mare lacuna o poarta in faptul ca se bazeaza pe ideea ca „dacii nu aveau cum sa fie romanizati in mai putin de 200 de ani”, ceea ce este si adevarat, doar ca in realitate dacii nu au fost prea romanizati in timpul ocupatiei romane… 🙂

    limba romana are un fond slavon cel putin la fel de important ca cel latin + fondul latin al limbii romane a fost in realitate imbogatit abia la inceputul sec XIX, datorita ofiterilor rusi care stationau pe teritoriul tarii si vorbeau franceza (cam acelasi efect pe care il are momentan patrunderea englezismelor in vocabularul uzual datorita multinationalelor si expatilor din Romania)

    si apropo de asta, nu este ironic ca unul din cele mai importante bulevarde ale capitalei poarte numele unui general ocupant? da, e vorba de Kiseleff 😉

    • Luka spune:

      Fiind un agnostic convins nu te voi contrazice, cu toate ca ma cam mananca sa o fac. Cu unele rezerve pot accepta ca s-ar putea sa fie si asta un factor, dar nu stiu daca acolo e esenta.

  2. Mihai Corneliu spune:

    Filmuletul e facut cu bune intentii, dar nu are nici o valoare in ce priveste continuitatea noastra si puritatea etnica, nici in ce priveste romanizarea lingvistica si nici in legatura cu asa-zisa scriere dacica.
    Sant bazaconiile unor oameni fara cunostinte de statistica, de fonetica si de lingvistica istorica.
    Istoricii considera ca etnogeneza noastra s-a incheiat prin sec. al VIII-ea, dar mixajul a continuat. Gh. Draghicescu, sociolog, diplomat si patriot roman, sustine ca suntem cel mai mixat popor european, adica suntem un amestec din toate neamurile (ceea ce, teoretic, n-ar fi deloc rau din punct de vedere biologic, dar se pare ca genetica nu a actionat si in planul inteligentei si maturitatii noastre politice).

    De cate secole traiau grecii la ei acasa pe vremea cand se forma poporul nostru ?

    Povestea tabletelor de la Tartaria nu are nici o greutate in sprijinul unei fanteziste culturi locale. Datarea lor e cu totul incerta ( e facuta indirect, dupa vechimea unor oase descoperite
    in apropiere), ca sa nu mai insistam pe faptul ca par sa fie trei scrieri diferite pe cele trei tablite. Cam ciudata descoperire in aceeasi groapa !
    Dar chiar daca am presupune ca sant dovezile unei culturi stravechi, ne putem intreba de ce nu a evoluat respectiva cultura. Mai tarziu, cand alte neamuri aveau deja universitati, pe meleagurile noastre se practica mai ales pastoritul si viticultura (E drept ca, observand ca femeile dace exagerau cu bautura, Burebista a incercat sa distruga viile, dar „prohibitia” n-a durat.)
    Cand prin alte parti ale lumii traiau filozofi, astronomi, poeti, teologi, arhitecti, muzicieni… ai nostri ramaneau ciobani si viticultori. Prima scoala pe teritoriul nostru a aparut abia prin secolul al XV-lea sau al XVI-lea.
    Multa vreme, pe cand alte popoare aveau scribi, caligrafi, copisti, compilatori, comentatori, traducatori… urmasii culturii Tartaria, atat de indragostiti de scriere incat au inventat-o, erau aproape toti analfabeti.

    Asa ca… sa fim seriosi !
    P.S. Apropo de „limba romana are un fond slavon cel putin la fel de important ca cel latin” (Stefan Murgeanu)… nimic mai fals ! Chiar in perioda de maxima influenta sovietica, au aparut editii academice ale fondului principal de cuvinte al limbii romane in care, statistic, se recunostea ca numai vreo 20 % din cuvinte sant de origine slava.

    • Luka spune:

      Pregatirea mea in domeniu nu imi da dreptul sa emit decat cel mult pareri, dar filmul mi s-a parut de remarcat prin intrebarile pe care le ridica, nu neaparat prin valoarea istorica a teoriilor respective. De-a lungul timpului am citit pe ici pe colo despre izvoare sau lucrari „neutre” care nu cadreaza intotdeauna cu linia „oficiala” a istoriei noastre si m-am intrebat daca aceasta intepenire in „adevarul unic si absolut”(istoria noastra e cea scrisa in manualul de istorie, orice nu se potriveste, nu exista) pe care o au istoricii nostrii nu este pana la urma un fel de ignoranta. Cu toate ca am rezerve in ceea ce priveste ipotezele avansate de acest film, eu sunt convins ca istoria nu e intocmai cu cea pe care am invatat-o la scoala si orice academician intepenit in dogma sa e lipsit de sansa cunoasterii. Notiunea de cercetare istorica e… fara sens, daca cercetatorii nu sunt pregatiti sa accepte ca pot descoperi la un moment dat izvoare sau informatii care sa aduca schimbari in ceea ce se cunostea inainte.
      Ca sa inchei, eu consider ca istoria nu e o stiinta exacta, iar trecerea oricaror descoperiri prin filtrul „adevarului unic si absolut”, e doar o frana pusa cunosterii.

      • Mihai Corneliu spune:

        Ai dreptate in tot ce spui. Autoritatea doctrinei academice, „oficiale”, poate uneori incetini evolutia cunoasterii intr-un domeniu sau altul. S-a vorbit chiar despre „tribalismul” oamenilor de stiinta consacrati, in sensul tendintei lor de a respinge orice idei noi, venite din afara „tribului”. Dar nici nu ne putem extazia in fata oricaror nerozii sau naivitati doar pentru ca nu sant de acord cu stiinta acceptata la un moment dat. Din pacate, in materie de istorie veche, nu s-au facut descoperiri senzationale care sa ne priveasca direct. Iar in materie de istorie a limbilor, cu atat mai putin. Fonetica este partea cea mai sigura, cea mai „stiintifica” a lingvisticii, pentru ca are contacte si cu acustica fizica si fiziologica. Aici exista chiar „legi” confirmate de evolutia lexicala in toate limbile romanice ( adica dominate istoric de limba latina ), cu foarte putine exceptii. In materie de fonetica si de istoria limbii, autoritatea e reprezentata la noi de Alexandru Rosetti. „In Istoria Limbii Romane, Alexandru Rosetti definea limba romana ca fiind ‘’limba latina populara (sau vulgara) , vorbita neintrerupt in partile de rasarit ale Imperiului Roman’’.Definitia pune in evidenta originea latina a limbii romane si provenienta limbii romane din latina populara , care are niste particularitati distincte fata de latina culta , literara.Definitia data de Al.Rosetti evidentiaza , de asemenea , continuitatea existentei limbii si a poporului roman in locul de formare-partea de rasarit a Imperiului Roman”
        Cat despre cultura dacilor, nu o putem compara cu cea a grecilor sau a romanilor decat cu riscul de a deveni penibili. In fata monumentelor de gandire, de arta sau de arhitecura ale grecilor sau ale romanilor, e cam putin sa venim doar cu calendarul solar de la Sarmisegetuza (intr-adevar important) sau cu dubioasele tablite cu trei scrieri de la Tartaria.
        Avem, slava domnului, destule argumente ca sa ne mandrim cu creatiile geniului romanesc in istoria culturii moderne si contemporane, cu nimic inferioare celor ale altor popoare europene.

      • Mihai Corneliu spune:

        Ai dreptate in tot ce spui. Autoritatea stiintei „oficiale” poate intarzia uneori evolutia
        cunoasterii intr-un domeniu sau altul. S-a vorbit chiar de „tribalismul” oamenilor de stiinta,in
        sensul tendintei lor de a respinge automat orice idee noua, venita din afara „tribului”.
        Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne extaziem in fata oricaror nerozii sau naivitati, doar
        pentru ca nu sint in acord cu linia acceptata prin consens.( Consensul specialistilor este
        necesar pentru ca o teorie sa fie considerata stiintifica. Stiinta este dictatoriala, nu
        democratica. Aceeasi fizica si aceeasi chimie sint valabile si la Moscova si la Whashington si la Beijing. „Political correctness”,in sensul acceptarii opiniilor diferite, nu are ce cauta in
        lumea cunoasterii stiintifice, decat acolo unde incepe zona incertitudinilor, acolo unde orice
        stiinta devine filozofie.) Pe de alta parte, cunoasterea stiintifica progreseaza, se dezvolta, deci in fiecare moment poate fi considerata provizorie. Dar nu orice idee noua se poate dovedi demna de a o inlocui pe cea consacrata prin consensul profesionistilor.
        In materie de istorie veche nu s-au facut descoperiri senzationale care sa ne priveasca, iar in materie de istoria limbii, nici atat. Fonetica este partea cea mai rezistenta, mai „stiintifica”
        a lingvisticii, avand contacte si cu acustica fizica si fiziologica. Exista legi fonetice care
        confirma evolutia lexicala in toate limbile romanice. Autoritatea in materie este la noi
        Alexandru Rosetti. „In Istoria Limbii Romane, Alexandru Rosetti definea limba romana ca fiind „limba latina populara (sau vulgara) , vorbita neintrerupt in partile de rasarit ale Imperiului Roman ” ( http://invatamromana.blogspot.com/2009/11/originea-si-evolutia-limbii-romane.html ).
        Cat priveste cultura daca, nu o putem compara cu mostenirea culturala greaca sau latina, decat cu riscul de a deveni penibili. Fata de monumentele de gandire, de arta, de arhitectura… ale celor doua mari civilizatii care au pus bazele culturii occidentale moderne, nu putem veni doar cu ceasul solar de la Sarmisegetuza (intr-adevar important) sau cu dubioasele tablite cu trei scrieri diferite de la Tartaria.
        Avem, slava domnului, destule argumente pentru a ne putea mandri cu realizarile geniului romanesc in cultura moderna si contemporana, cu nimic mai prejos decat cele ale altor popoare europene.

  3. Andrei spune:

    Lucrurile sunt limpezi si relativ simple. Niciodata nu a avut loc un proces de romanizare si formare al unui popor nou. Aceste sunt simple trasnai. Cucerirea unei parti din Dacia si influentele sunt total altceva.

    Lingvistica este o stiinta in care rationamentele alternative au o mare raspandire, asta inseamna ca si eul si noneul pot fi argumentate la fel de convingator, este vorba de sisteme inchise.

    Romanizarea este o simpla fantezie a unor oameni care nu au suficiente cunostinte de istorie, de etnografie, de psihologie, de strategie militara etc.

  4. Andrei spune:

    Nu exista nicio etnogeneza, exista doar un neam care a evoluat si a fost cunoscut la un moment dat sub numele de trac(geto-dac, dac etc, in functie de zona de referinta, apoi valah/vlah si mai apoi sub numele de român/aromân(fie ramas „vlah”, sub veche denumire). Unitatea limbii este cel mai la indemana argument, dar mai sunt vreo 18. Fireste, despre unitatea limbii acestui neam putem vorbi o saptamana, fara a suspenda ceea ce este esential. Nu ma refer la multele dialecte din Italia, nici la faptul ca in peninsula se inteleg doar in limba literara, ma intereseaza mai putin.
    Ca sa puteti intelege, domnule Mihai Corneliu, ganditi-va la ceea ce este zugravit in Biblie, care era impactul social al romanilor, modul lor de miscare intr-un teritoriu cucerit, mi-e cel mai la indemana exemplu. Ca o limba noua sa fie primita este necesar sa existe anumite conditii, sa se modifice modul de viata al autohtonilor, sa apara ALTE obiecte in jur de la care sa porneasca aceasta „romanizare”. Numai Dogaru putea sa afirme tampenii ca „nici macar nu stim pana unde au ajuns romanii”, cand toate miscarile trupelor romane se cunosc din istorii, din scrisori, din documente, chiar daca nu toate in detaliu. Ciudat de la un istoric militar, care stia f bine cum se miscau in teren legiunile, stia ca intotdeauna campaniile romei erau insotite de o activitate politica/dipl. care le asigura romanilor flancurile, de pregatiri minutioase, care includeau mii de care cu hrana si utilitati(care nu le garantau totusi o autonomie f mare), pentru a nu mai vorbi de obiectul acestor campanii, de drumurile care nu existau si de multe altele.

  5. Andrei spune:

    Unii care se pretind experti sunt vai de capul lor, ei nu stiu nici macar ca aproape toate bataliile mari ale antichitatii s-au purtat cu trupe de razboinici – insa explica romanizarea -!, cam ce am numi astazi trupe regulate, iar legionarii erau un fel de forte de elita. Legionarii faceau niste antrenamente infioratoare, erau supusi unor marsuri extenuante, aduceau destul de mult cu cei din Legiunea Straina, ca rezistenta si potential. Strabon se refera la cati razboinici putea concentra Burebista, lucrul acesta se potriveste cu tot ce a putut aduna Decebal la un moment dat, nefavorabil, fireste, fiindca romanii au avut grija sa il izoleze, sa-i divizeze pe geto-daci, detaliile nu le cunoastem. Vorbesc ca dacii erau putini fiindca ( in provincia mult micsorata dupa moartea lui traian din 117) erau doar doua legiuni de ocupatie, uitand sau prefacandu-se ca uita faptul ca romanii mai aveau inca 5 legiuni in sud(podul de la Drobeta era in functiune) destul de aproape, insuficiente de cele mai multe ori. Mai multi imparati au venit sa lupte cu dacii liberi si aliatii…si multe altele. Numai cand te gandesti pe ce suprafata se intindea odinioara metropola din Sureanu te ia durerea de cap, este o suprafata asemanatoare cu cea a Bucurestiului, pare incredibil, dar fotografiile din satelit au fost confirmate in urma unui proiect de cativa ani buni.

  6. Andrei spune:

    ca sa nu mai vorbesc de idiotenia unei pretinse colonizari, fiindca acestia sunt FACTOR DE ROMANIZARE, spun unii(toti stim ce inseamna colonizarea, LA FEL ROMANIZAREA…), cand nicaieri pe teren nu au fost atestate masiv urmele unor alte semintii, cateva urme sporadice, atat. Daca au venit ceva colonisti ei s-au asezat in municipii, colonii si in jur(ruinele unor vilae s-au gasit) cum era si firesc. Cazurile izolate nu schimba cu nimic situatia generala. Traco-dacii traiau in obstile traditionale inchise, cum mai traiesc si acum jienii, pindenii, motii etc, reticenti cum au fost intotdeauna la straini. Dupa 271 intreaga lume urbana din provincie decade. Ca sa nu mai vorbim de clima care era mult mai aspra decat cea a zonelor din care se presupunea ca vin colonistii, ca sa nu mai vorbim da faptul ca in cazul unor rascoale si atacuri erau primele tinte ale dacilor liberi – care atacau in adancime. Cati vor fi ramas, DACA au venit, cum spune o sursa contemporana, nu stim. Insa urmele lor nu sunt pe nicaieri, ma refer la ceva cat de cat.

    Alta tampenie patenta: colonistii au primit pamant aici si au fost „factor de romanizare”. O legiunea era de la sud, din Macedonia, nici aceia nu au fost romanizati, cum nici romansii nu au fost romanizati, fiindca au al naibii de multe cu noi, inclusiv sute de cuvinte. Acum doua generatii vorbeau stricat româna, e simplu, adica limba vorbita la mai multe sute de km de locurile unde au ajuns romanii(ce mai insemna si „romani”, fiindca latini in niciun caz nu erau).

    Daca vreti sa radeti singuri, faceti socoteala cati se lasau la vatra in 5-10 ani(Efectivul unei legiuni a crescut pana spre 7 500 de oameni), ca sa va convingeti de profesionalismul SPECIALISTILOR! Asta presupunand ca destui apucau varsta, fie ca mai traiau dupa acea lasare la vatra destul incat sa „romanizeze” intr-o limba pe care nu o foloseau intre ei, in cohorte, adica „in casa”, curent, ci doar oficial, cum s-ar spune, cum uzam azi de engleza cand avem nevoie.

    • ciprika spune:

      ai mare dreptate Andrei,as putea da un ex di zilele noastre…rusia a colonizat basarabia de acum 200 de ani adica mai mult decat au colonizat romanii daci(160 ani),impunandule sa invete rusa la scoala,toate documentele le aveau in rusa,primarii,militia,toti erau rusi…etc si totusi nu au reusit sai schimbe ….daramite acuma 2000 de ani cand nu aveai mijloacele de acum…si tinand cont ca in legiunile romane erau:gali,germani,greci,africani…romani erau mumai conducarorii,atunci cum ne pute romaniza niste oameni care nu erau romani…au vb latina decat cu altii adik galii cu o alta natie si etc…..

  7. Andrei spune:

    O limba latina vorbita de cei din Latium, posibil, posibil si in jur. O limba de care se uza in armata si administratie. O limba in care se intelegeau cat de cat cei din neamuri diferite. O limba care va ramane izolata ca limba de cult, dar va fi folosita in cultura deloc laica pana tarziu. Asta e tot.

  8. Andrei spune:

    ca sa nu mai spun de teoria paradoxurilor, care se aplica in lingvistica bine-mersi, de traseul traca-greaca-latina-traca(sigur e latin!)de vocatia românilor de a metaforiza, pana si lingvistica o metaforizeaza, incercand sa explice fabuleaza

  9. Luka spune:

    Probabil e greu de acceptata teoria unei Dacii – leagan al civilizatiei europene, pentru ca dovezi directe si specifice in acest sens, trebuie sa recunoastem ca nu prea sunt. Repet, nu directe si specifice. Probabil ca nici nu e corecta.
    Poate ca latina populara nu este neaparat „predecesoarea” limbii vorbite de traci, dar nici precursoarea limbii romane nu prea pare. E putin trasa de par, si absenta unei preocupari de a cauta o alta cale mi se pare o intepenire in ceea ce numeam „adevarul unic si absolut”.
    Romanizarea este o teorie care a convenit tuturor si s-a potrivit de minune la un moment dat.
    De ce noi ca popor am avut nevoie intr-o anumita conjunctura istorica de aceasta „obarsie latina” ii este clar pana si unui profan ca mine, dar de ce astazi e greu sa deschidem ochii si sa ne cercetam cu mintea deschisa istoria, asta nu mai inteleg.
    Raman la parerea mea ca istoria nu e o stiinta exacta si ca in cartea de istorie ar trebui sa ramana loc si pentru noi descoperiri sau noi interpretari ale informatiilor cunoscute pana in prezent.

  10. Andrei spune:

    in comm-ul de la 00.02 ma refeream la colonisti – primul paragraf; in al doilea paragraf ma refeream la legionarii care se lasau „la vatra”
    „de multe in comun cu noi” – privitor la romansi

  11. Andrei spune:

    Din punctul meu de vedere, nu asa se pune problema. Prima civilizatie din Europa a fost atestata acolo unde a fost, nu inseamna ca Dacia a fost „leagan al civilizatiei europene”, insa nici ca nu a fost. Altfel spus, imi este indiferent daca altii vor sa o considere asa, sincer ma doare in cot. Asa cum ma doare in cot de latina populara, nu stiu ce e cu asta, nu am auzit, eu imi vad de limba neamului meu.

    Nu am auzit niciodata de limba latina. Ce este cu ea?

  12. Andrei spune:

    Eu imi vad de limba neamului neamului meu, care e vie, nu moarta. Nu am auzit de limba latina.

  13. Andrei spune:

    altfel spus: „Despre morti numai de bine”

    Noi trebuie sa fim atenti la altii si sa ne raportam la ce am fost noi, fiindca avem la ce.
    Ceausescu in nebunia lui ne-a dat o lectie: ca putem orice. Cred ca nimeni de la Burebista nu ne-a mai dat o asemenea lectie. Pare o nebunie ce spun, dar…

  14. Mihai Corneliu spune:

    Florin Iordachescu
    La Sarmisegetuza (fragment)

    Atunci al legii preot se ridica pe loc:
    – „Nici morti, dar nici in viatza; luam calea de mijloc!”
    Un ordin scurt porneste spre marele chelar:
    „Aduceti polobocul cu vitza de Cotnar !”
    O cupa el isi pune si-o soarbe pan’la fund;
    Apoi, din mana-n mana, facand un drum rotund,
    A bauturii cupa la fiecare trece…
    Le place ca e mare si ca vinul e rece.

    Iar cand legionarii romani intrara-n casa,
    Gasira pe toti dacii, parand ca-s morti sub masa.
    Si-atunci de bucurie ca nu mai au dusman,
    Ciocnira si ei cupa in cinstea lui Traian;
    In vreme ce acesta, spre Decebal pornit,
    Ii spuse cu manfrie:- „Esti, rege, biruit!
    Toti dacii tai de-acuma-s cu mainile pe piept!”

    – „Asa crezi tu Traiane, am fost eu mai destept.
    Sunt mai batran ca tine si nu ma duci cu presul.
    Morti iti trebuie tie? Ai ce sa faci cu lesul ?
    Tu vii dupa avere si bogatie vrei,
    Pe cand legionarii mai vor ceva: femei !

    Mai bine sa petrecem ! Iar pentru viitor,
    Romanii si cu dacii sa faca-un nou popor.
    Hai de-mi intinde mana si vin’ sa te sarut”.
    Traian statu o clipa si zise: -„S-a facut !”

    O poarta se deschise, pe dansa dau navala
    Mandretze de fecioare, umpland intreaga sala.
    Sosira muzicantii si cheful a-nceput
    Se-aduse de mancare, de-aduse de baut.
    Si cupele de cupe puternic se ciocnesc,
    Pe cand se zamisleste poporul romanesc.
    E-un adevar istoric. Dupa parerea mea,
    Din asta i se trage romanului ca bea !

    • Luka spune:

      Nu bate campii, o opera literara, oricui i-ar apartine, ramane o opera literara. Ea reflecta ceea ce stie si simte autorul despre subiectul respectiv. Probabil asta tine de educatia care a primit-o in familie, scoala, societate. Daca i s-a spus ca dacii au fost un neam de betivi, colonizati de romani, asa s-a simtit ca individ, asa a creat artistic si asa isi va fi educat si copiii.
      Scuze, nu vreau sa te jignesc, dar daca si tu simti ca faci parte din categoria respectiva, zic eu sa nu generalizezi. Fa o plimbare prin alte tari(nu ma refer la cele exsovietice) si vei vedea ca suntem mici copii la capitoulul bautura. Nu ai nici o vina, vina e a istoriei care ti-a fost data de familie, scoala si societate.

  15. Andrei spune:

    Intimitatea Dumneavoastra, a specialistilor, nu ar trebui impartita cu nimeni.

  16. Andrei spune:

    Mihai Corneliu

    FILMULETUL(un diminutiv care fixeaza derizoriul) E FACUT CU BUNE INTENTII(cata generozitate! – pentru a fi credibil ulterior, nu va grabiti), DAR NU ARE NICI O VALOARE IN CE PRIVESTE CONTINUITATEA NOASTRA(ce spuneam mai inainte?- a „noastra”) SI PURITATEA ETNICA( procedeu banal de manipulare – prin atribuirea unei intentii cuiva care nu a facut-o manifesta nicaieri).

    „ROMANIZAREA LINGVISTICA” , nici macar barbatia sa spuneti ca dacii si-au pierdut limba nu o aveti? Suna mai bine, mai adormitor, mai „academic” pentru neinitiati?
    Care sunt celelalte „romanizari”, care sunt formele lor manifeste, unde si in ce compartimente sociale s-au concretizat ?

    Sa nu imi vorbiti de jurisprudenta romana, fiindca ma umfla rasul peste Ocean!

    „…CUNOSTINTE DE STATISTICA, DE FONETICA SI DE LINGVISTICA ISTORICA(sic!)”

    habar nu aveti de asemenea cunostinte, fiindca daca aveati habar nu contestati continuitatea traco-daca.
    La acestea se mai adauga cunostinte de sociologie, psihologie a popoarelor, istorie si strategie militara, etnografie, istorie a religiilor si destule asemenea forme de cercetare.

    „MIXAJUL A CONTINUAT, …SUNTEM CEL MAI MIXAT POPOR DIN EUROPA”

    las la o parte faptul ca va lipseste proprietatea termenilor, in cercetarea istorica termenul „mixaj” este folosit doar de neaveniti; de fapt, nu aveti habar nici de istoria veche a Europei, fiindca daca aveati habar stiati si ca peste Italia, de exemplu, au trecut sensibil mai multe neamuri, lucru pus in evidenta de surse de sorginte diferita.

    „DE CATE SECOLE TRAIAU GRECII LA EI ACASA PE VREMEA CAND SE FORMA POPORUL ROMAN”

    Iata ceva ce ma pune serios pe ganduri, fiindca unii istorici greci, dar nu numai ei, fiindca statul grec le ofera pensii aromanilor chiar si in Albania, daca se declara cetateni greci, incercand sa-i asimileze pe cei peste 1. 000 000 de aromani, pretind ca acestia ar fi „greci romanizati”. Aici ar trebui sa fiti FOARTE ATENTI, fiindca si cei care prin profesie sunt atenti au inceput sa fie si mai atenti la cei care sustin aceasta teorie in Romania. Reamintesc, ea a fost promovata si sustinuta intr-o vreme in care nu existau suficiente dovezi in sprijinul continuitatii traco-dace, desi in popor aceasta ascendenta era transmisa din generatie in generatie, asa cum se poate decripta CHIAR pe lespezi de mormant.

    Din cauza jenei ma opresc aici.

  17. Andrei spune:

    Tot ce spuneti, de la primul la ultimul cuvant, este lovit de nulitate si generat de ura impotriva acestui popor.

    • Luka spune:

      Andrei, ai intelegere, nu neaparat si ingaduinta. 🙂 Daca cineva creste invatand ca dacii au fost un neam de betivi, nu e greu de inteles ca respectul pt propriul sau neam e cum e. Atunci este de inteles si de ce nu are respect de sine. Binenteles ca nimeni nu va spune sunt un betiv ca tot neamul meu, ci ca „romanii sunt betivi” dar binenteles eu fac exceptie. Vina e doar a istoriei invatate si a constiintei nationale cultivate in timp. Aici e singura miza a descoperirii adevarului istoric, atat cat poate fi el aflat.

  18. Pingback: Cum este corect? Roman sau “romanas”, Romania sau “romanica”? « Luka's World

  19. Alexandru spune:

    Luka, exista atatea izvoare, ca sa nu mai spun de sutele de studii asupra traditiei noastre populare, care ne fac sa afirmam fara putinta de tagada ca suntem urmasii traco-dacilor si nu am fost romanizati niciodata. Si asta nu de ieri de azi, ci de mult timp, poate astazi au ajuns sa fie coplesitoare. Le-au publicat prietenii nostri atat pe hartie cat si pe net, o sa gasesti, de exemplu, fiindca este vorba de ceva mai recent, adunate o buna parte dintre aceste mentionari(pentru a cata oara?) si descoperiri arheologice pe „Nasul”, este suficient sa introduci in google „dacii adevaruri tulburatoare Nasul”, intre comm-uri – mi se pare ceva la indemina si cu date controlate, de-asta te indrum acolo, trecand peste starea celui care le-a postat.

    • Luka spune:

      Nici nu ma gandeam altfel si… multumesc pt sugestie.

  20. nicuradu spune:

    Documentarul este bine lucrat, solid argumentat. Ma mir ca oameni de calibrul domnilor Alexandru Vulpe, academician, si Ioan Piso, profesor universitar, dau dovada de lipsa de logica in combaterea afirmatiilor celor care apar in documentarul domnului Roxin. Domnul Vulpe, pentru a justifica romanizarea dacilor, da exemplul dialectului mandarin din China, impus de guvernul chinez ca limba oficiala. Dar uita domnul acadenician ca, desi este adevarat, totusi chinezii nu si-au abandonat dialectul invatat de la mama lor vorbind doar dialectul mandarin. Astfel, si dacii ar fi trebuit sa vorbeasca latina „invatata de la romani”, dar, in particular, ei isi puteau folosi limba daca ca limba materna. Eu cred cu tarie ca noi, romanii, nu suntem urmasii Romei, vorbim inca limba stramosilor nostri geto-daci; desigur, cu toate modificarile cu care se confrunta limba unui popor de-a lungul atator amar de ani

  21. Pingback: Dacii – Noi dezvaluiri « Luka's World

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: